Se spune ca intr-o zi un pacient dintr-un spital oarecare il intreaba soptit-filosofic pe medicul care venise sa il consulte: “Domnu’ doctor, ce credeti ca se intampla dupa ce murim?“
Iar medicul ii raspunde cu amabilitate: “pai aerisim, schimbam cearceafurile, golim noptiera“.
Azi dimineata vorbeam la telefon cu un bun prieten despre vreme, despre cine a mai murit, cine s-a mai insurat si cum sa treci inspectia tehnica auto. Din astea obisnuite, ca fetele.
Si discutia noastra a alunecat intr-o curiozitate epistemica intelectuala despre ce discutam atunci cand iesim la o bere. Adica o discutie despre discutii. O meta-discutie, daca vreti. (Si o tema foarte importanta daca ma intrebati pe mine.)
Ce discutam cand iesim la bere?
Trebuie sa va marturisesc ca la tema asta cu discutiile la bere eu sunt un pic biasat si traumatizat dintr-o perioada mai veche din viata mea cand majoritatea celor cu care socializam erau medici. Don’t ask me why. Oameni altfel inteligenti si educati dar care vorbeau tot timpul despre li se intampla la job. TOT TIMPUL. Morti, muribunzi si scheme de tratament. Muream si eu de plictiseala. Se scurgea viata din mine la discutiile acelea. Mai incercam eu s-o virez cu curaj pe filme, pe politica, pe bancuri porcoase dar aveam cam acelasi succes cu schimbatul discutiilor cam cat are dl. Zelenski cu ofensivele lui de primava. Next to zero.
Medicii ramaneau bere dupa bere, intalnire dupa intalnire pe albia ferma a discutiilor despre medicamente, tratamente si mortii din urma lor.
Timpul a trecut si am reusit sa evadez cumva din lagarul de concentrare al discutiilor medicale la bere dar trauma a ramas. Si am ramas alert la redflag-uri cand vine vorba despre ce discutam la bere.
Vara trecuta in timp ce asteptam intr-un orasel din Ardeal ca sa iau niste hartii pe care mi le doream foarte mult am stat de cateva ori la terasa cu oameni pe care nu ii cunosteam aproape deloc. Din politete i-am intrebat cu ce se ocupa. Majoritatea lucrau la o fabrica locala dar nu pareau deloc grabiti sa povesteasca despre viata lor de la fabrica. Nu ca ar fi fost ceva secret ci pentru ca ei ieseau la bere ca sa isi ia o pauza de la job, nu ca sa il continue la terasa.
Cand ii intrebam cum e viata prin fabrica parca se citea in ochii lor “doar despre asta ti-ai gasit sa discutam, alta tema n-ai gasit si tu?“
Ieseau la terasa ca sa il barfeasca pe Putin, sa comenteze deciziile de viata ale eroului national Bula, sa vorbeasca despre vacante sau ce prostii a mai facut cainele. Si sa rada. Cat mai mult si cat mai fara motiv.
Daca este sa compar cele doua experiente personale inclin sa cred ca succesul (si calitatea) unei sesiuni de iesit la bere nu tine atat de educatia participantilor cat mai ales de motivul pentru care o fac. Unii o fac ca sa isi panseze nesigurantele si maseze ego-ul. Altii o fac doar ca sa rada si sa uite de fabrica.
Voi ce discutati cand iesiti la bere?
Pana acum un an, in cealalta corporatie, iesirile la bere se faceau intr-o berarie (my God, ce ingenios!) cu atatea sortimente de bere in ea, incat ne facusem un target (ori suntem corporatisti, ori ce naiba?) sa trecem prin toate. Deci, discutiile erau despre bere... Si despre orice altceva pe lumea asta, daca era haios.
.
De-un an incoace, in astalalta corporatie, nu mai sunt discutii, pentru ca nu prea mai este bere, pentru ca nu sunt iesiri. Dintr-o echipa de vreo 20, eu sunt singurul din Iasi.
Subiectele-s ascunte in sticle, sau in halbe, alea din halbe is mai cavernoase... rasar mai greu dar tin mai mult