off

Industria lucrativa a vinovatiei

Pe blogul unei prietene apare intrebarea "vom trece vreodata dincolo de 11 septembrie?". Este o intrebare legitima insa mi se pare usor naiva. Sau poate doar foarte subtila si nu m-am prins eu

Raspunsul este simplu "nu, nu vom trece prea curand sau poate niciodata de 11 septembrie". Pentru ca 11 septembrie nu este ceva de care trebuie sa trecem ci este o investitie in viitor. Una chiar foarte buna.

Din a doua jumatate a secolului trecut incolo oamenii au descoperit cat de profitabila e ceea ce am putea numi "industria culpabilizarii".

Ce-ai face daca ai avea un milion de euro?

Aceasta era o intrebare pe care o tot posta unu' pe grupurile de feisbuc de le pastoresc eu.

Ceva nelepist trist, scuzati pleonasmul, i-am dat cu flit pana la urma (ban adica) ca era tare plictisitor dar, tre' sa recunosc ca intrebarea in sine, desi banala, exercita o atractie perversa.

Dupa ce mi s-a normalizat nivelul de adrenalina tulburat de catre spam (eu asa patesc de la spam, imi creste adrenalina) am inceput sa ma gandesc ce as face eu daca Pestisorul de Aur mi-ar lasa o gentutza cu un milion de euro sub volanul dubei in care imi petrec savurez pe indelete vara.

Fereste-te de greci chiar si cand iti fac daruri

"Timeo Danaos et dona ferentes" Niciodata n-am inteles bine vorba asta aruncata in vant de Virgil prin Eneida. Intotdeauna m-am gandit ca o fi fost el vreun invidios de felul lui, sau l-o fi trisat vreo grecoaica si a ramas cu un cui impotriva grecilor. Eu in afara de serviciile lor bancare mizerabile din Romania n-am nimic sa le reprosez. De astea am scapat rapid ca mi-am inchis toate conturile, la toate bancile, ca sa nu fiu acuzat de discriminare.

Cum gasesc obiectele?

O colega care s-a ratacit prin Vama Veche si ma viziteaza se uita pierduta la interiorul mic al autorulotei mele ticsit cu tot soiul de obiecte, de la carti la pungi cu condimente. Ma intreaba cum reusesc sa le gasesc. Ii raspund ca utilizez o metoda foarte simpla, aparent contraintuitiva, dar perfect functionala.

Mai precis caut un obiect inainte de a-l depozita. Nu e banc, nu e joc de cuvinte.

Omul de Neanderthal si planificarea

Intr-o discutie cu un amic acesta exclama cu adresa la unii dintre semenii nostri de alte etnie/rasa: "Sunt niste neanderthali, n-au niciun pic de simt de planificare. Daca le dai azi o suta de lei maine nu mai au nimic." E mai putin important care sunt semenii la care facea referire, n-am sa pomenesc acum de ei spre satisfactia viermilor cei neadormiti ai ONG-urilor care vaneaza exprimari mai plastice despre etnii si rase, ca poate cu ocazia exprimarii plastice mananca si gura lor ceva.