Criza varstei de mijloc vine in multe feluri. Unii fug de acasa, altii isi cumpara motocicleta, altii isi inseala amanta cu nevasta si inca o alta amanta.
Eu in general ma feresc de complicatii (motociclete gen), de acasa sunt fugit de vreo doi ani asa ca m-am gandit sa imi condimentez midlife crisis-ul cu totul altfel si anume sa revad unul din serialele copilariei/adolescentei mele.
Daca va place de Matt Damon si va plac si SF-urile cu roboti atunci filmul acesta este pentru voi.
Daca insa sunteti ca mine, adica va este indiferent Matt Damon si va irita filmele cu roboti atunci s-ar putea ca filmul acesta sa nu va placa.
Iar daca mai aveti ghinionul, ca si mine, sa urati filmele moralizatoare, cu glumite de stanga, alea cu negrii defavorizati care sunt ei negri si cu patronii albi lacomi pentru ca patronilor albi le lipseste glanda umanitatii atunci filmul asta o va sa irite de-a binelea.
Cand stai mai mult de cateva zile intr-o tara straina oarecare iti pui intrebarea fireasca ce retea de telefonie mobila sa iti alegi. Roamingul e un furt legal pe fatza, in orice combinatie si deja peste o saptamana de stat intr-un loc a plati tarife de roaming inseamna lene, ignoranta sau prostie. De regula toate la un loc. Sigur, in afara de cazul fericit in care sunteti corporatist si plateste firma-mama toate alea. A fi sclav pe plantatie are si partile bune, cum ar fi roamingul gratis.
Probabil ca ati auzit deja ca un tip pe nume Stefan Walter Hell, nascut la Arad si crescut prin Timisoara a luat de curand Nobelul pentru chimie. Unul din cei cativa nascuti in Romania pana acum care au luat un Nobel la orice. Felicitari.
Un studiu facut la universitatea din York indica o corelatie pozitiva intre perfectionism si sinucidere. De aci si teoriile si speculatiile de ce perfectionistii ar fi predispusi la una, alta.
As face o aroganta si m-as risca si eu cu o teorie adhoc. Stim cu totii ca sinuciderea este de multe ori un fel de invitatie perversa la dialog. Un fel de "cum v-ar fi ba, fraierilor, fara mine?" Sau "nu ma meritati, ia sa ramaneti voi fara mine" etc.
De mai multa vreme tot intalnesc ideea ca in vremurile noastre grabite si crizate casatoria a devenit doar o relicva sociala a unor alte vremuri, deja apuse.
(Sigur, vorbim de casatoria inteleasa ca un contract social intre un barbat si o femeie si nu un contract intre doi indivizi de acelasi sex. Contract care in cazul lor s-ar putea numi SRL sau ONG sau oricum altcumva dar nu casatorie.)
De-a lungul timpului am inregistrat zeci de nume de domenii, care mai de care mai exotice, la vreo zece registrari diferiti. Am avut (sau am inca) .name, .photography, .mobi, nume nationale .de, .eu, .ro etc etc. Nimic special pana aici. Credeam ca le-am vazut pe toate in materie de dificultate de a gasi formularul de setare a DNS-urilor sau de plata. Credeam pana azi.
N-am de lucru (o fi de la canicula din Bucuresti) si ma hotarasc sa imi iau si un nume irlandez ".ie", asa, ca sa am si eu o jucarie irlandeza.
Filtrez vreo 4-5 registrari care pareau dubiosi, filtrez alti 4-5 care pareau lacomi, gasesc in sfarsit unul care parea decent, avea toate butoanele la locul lor, pretul corect, totul ok.
Aleg numele, platesc, primesc confirmarea, setez DNS-urile, nimic. Astept un pic, imi fac de lucru, imi fac o cafea, nimic.
Peste 40% din victimele violentei domestice sunt barbati.
Asta spun statisticile. Deci aproape jumatate. Posibil mai multe in conditiile in care societatea nu este dispusa sa accepte un barbat plangand pe bordura in fata blocului pentru ca a fost batut si dat afara din casa de partenera. O femeie in situatia asta ar fi luata cu grija, ca e traumatizata saracuta, spalata, ingrijita, dusa la un adapost pentru femei abuzate. Un barbat in situatia asta ar fi ridiculizat si eventual incurajat cu un gyrian "ridica-te Ioane, ridica-te Gheorghe".
12 Years a Slave. Genul de film unde plangi. Dupa bani, in cazul in care ai dat bani pe el.
Film facut dupa toate retetele hollywoodiene de stors lacrimi, care de revolta, care de empatie, care de bucurie cand apare, pardon de expresie brucewillisul de serviciu si ii salveaza pe toti.
O stire care ne-ar putea starni un zambet daca n-ar fi totusi o stire trista.
Dupa publicarea recenta a unui raport economic a reiesit ca Biserica Catolica este un jucator activ in industria pornografica. Sigur, nu prin personalul propriu (desi poate ca si aici vor veni pe viitor surprize-surprize) ci printr-unul din grupurile sale, Weltbild.
